Munca de acasa si granitele difuze

Încă din timpul perioadei de izolare, și cu atât mai intens acum la câteva luni după ce a început, se dezvoltă un fenomen nefericit - granițele dintre personal și profesional sunt din ce în ce mai subțiri până când dispar de tot în unele cazuri, cele două planuri amestecându-se periculos de mult.

Munca de acasă are avantaje și dezavantaje. La început ne-a fost mai ușor să identificăm aspectele pozitive însă cu cât situația s-a prelungit pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât mai mult și-au făcut simțită prezența aspectele neplăcute.

Pe lângă izolarea socială pe care o impune un astfel de regim, am observat în practica clinică cum oamenii se afundă treptat într-o stare de stres permanent, agitație și supraîncărcare, făcând eforturi din ce în ce mai mari penru a bifa sarcini care nu se termină niciodată. Din această cauză lucrează peste program, răspund la solicitări chiar și în „timpul liber” care acum și-a pierdut din importanță și spațiu, sunt mereu cu gândul la serviciu. Sigur, un nivel înalt de stres menținut pe o perioadă mai lungă de timp aduce cu sine efecte negative precum elemente depresive și anxioase, și uite așa se creează un cerc vicios de toată frumusețea din care e foarte greu să ne rupem. Riscul de burnout e major.

De aceea, e nevoie să învățăm, acum mai mult ca niciodată, să punem limite clare și ferme în relație cu propria persoană. Înainte, delimitarea era făcută natural prin drumul de acasă la serviciu și invers, pauzele incluse în program dar și cele pe care erai îndemnat de grupul de colegi să le iei. Acum, controlul e la tine și de acolo trebuie să plece și inițiativa. Fără autodisciplină se naște autodistrugerea.

Aud povești în care oamenii mănâncă în fața laptopului, nu îndrăznesc să-și ia nici măcar pauza de pipi, ajung să-și neglijeze copiii și partenerii din cauza temerii de missing out. Acesta este un concept apărut inițial în legătură cu social media și nevoia noastră de a verifica în mod constant newsfeed-ul ca nu cumva să pierdem vreo știre, noutate, informație etc.

Lipsiți de propriile limite, oamenii tind să le încalce și pe ale celorlalți. De aceea, te poți trezi cu un volum mai mare de muncă pe care coordonatorul îl pasează către tine sau o cerință de la un coleg la o oră nerezonabilă din afara programului de muncă. Nu accepta astfel de abuzuri! Ghidează-i pe ceilalți în relație cu tine, folosindu-te de limite. Spune NU atunci când nu mai poți, când nu e în responsabilitatea ta, nu știi sau nu vrei. Este sănătos să ai grijă de tine și având grijă de tine poți avea grijă și de ceilalți.

Dacă simți că te-ai adâncit prea tare ca să te poți ridica singur, apelează la oamenii dragi. Mai mult ca sigur vor fi bucuroși să te ajute, atenționându-te când e nevoie să iei o pauză, încurajându-te să-ți stabilești și menții granițele dintre muncă și casă.

Nimeni nu are de fapt de câștigat de pe urma felului în care arată lucrurile acum - compania are angajați suprasolicitați care pot claca în orice moment și a căror performanță poate fi grav afectată, familia suferă de pe urma absenței psihice și emoționale a celui drag, iar tu suferi cât toți la un loc, prins într-un vârtej nesfârșit de neliniște, neîmplinire, oboseală.

Îndrăznește să te detașezi ca să îți recapeți vitalitatea!

Recomadări punctuale:

  • Respectă programul de muncă (ex: începi la 9 și termini la 18:00) indiferent de solicitările pe care le primești - pot să aștepte ziua de mâine și nu se termină cu adevărat niciodată;

  • Prioritizează activitatea astfel încât să te încadrezi în termenele limită fără să te supra aglomerezi;

  • Deleagă din sarcini acolo unde se poate - idealul nu este să le faci tu pe toate;

  • Programează-ți pauza de masă și pauzele mai mici și pune reminder pentru ele;

  • Formulează gânduri pozitive („Pot să o fac”, „ x lucru este mai important pentru mine acum”, „am voie și nevoie să mă relaxez” etc....ce funcționează pentru tine);

  • Evită să te mai gândești la serviciu în afara programului, de fiecare dată când observi că o faci, notează ideea într-un caiet și redirecționează-ți mintea către ceva constructiv pentru tine;

  • Dacă primești o solicitare în afara programului, este un moment bun să trasezi o limită. Ai recepționat și te vei ocupa cu tot dragul...mâine.

  • Găsește o rutină care să înlocuiască drumul spre și de la serviciu și care să acționeze în același scop. Poate fi o plimbare, o anumită activitate plăcută care să devină reper mental pentru tine. În felul ăsta va fi mai ușor să te conectezi/deconectezi de la serviciu.

  • Combate fenomenul de izolare socială prin contact de calitate - asta nu înseamnă să ieși neapărat din casă dacă nu te simți în siguranță;

  • Nu uita să ai în fiecare zi, măcar 10 minute pentru tine, în care să te deconectezi de tot ce este în jurul tău și să te conectezi la propriul interior. Unii fac asta la o țigare, alții fac un duș, alții beau un ceai. Vezi ce funcționează mai bine pentru tine.

Previous
Previous

Psihoterapia experientiala

Next
Next

Aducem psihoterapia mai aproape de tine