fbpx

Pandemie: Ghid de supravietuire pentru anxiosi

Zilele pe care le traim sunt puternic incarcate emotional. In aer plutesc incertitudinea, neincrederea in celalalt, frica de autoritati, grija fata de resursele financiare si multe altele. Chiar si in conditiile in care situatia actuala nu te afecteaza direct, putem intelege ca nivelul de stres este mai ridicat decat de obicei si ca asta impune vigilenta permanenta a simturilor cat si o incordare mentala-emotionala-fizica, fireasca de altfel in asteptarea unui posibil pericol. Toate acestea obosesc psihicul iar pentru o persoana cu un nivel de anxietate ridicat, intensitatea trairilor creste.

CUM STII DACA ESTI SAU NU ANXIOS?

Anxietatea poate fi definita mai usor daca ne ajutam de sora ei, frica.

Ex: Lucrezi la casieria unui magazin. Persoana de la casa incepe sa tuseasca spre tine, fara sa respecte masurile de igiena, povestindu-ti senina cum a venit din Italia de la rude, ar trebui sa stea in auto-izolare dar i s-au terminat rosiile. Instant, se naste in tine frica, care te obliga sa ai o reactie pentru a te proteja de un pericol real. In alta ordine de idei, esti acasa, maine urmeaza sa te duci la serviciu si mintea ta este plina de griji, framantari si multe scenarii posibile despre cum te poti imbolnavii de la toti cei cu care intrii in contact, semn ca anxietatea ta e in plina desfasurare.

Daca frica este o reactie normala a psihicului nostru (si foarte sanatoasa de altfel) care ne ajuta sa ne protejam de pericole si sa supravietuim, anxietatea este o abilitate (foarte importanta si ea) a mintii de a croseta o serie de posibilitati, nelimitate pe un subiect de referinta, mereu anticipatoriu. Frica are legatura cu prezentul pe care il traiesti iar anxietatea cu viitorul. Frica trece repede, odata cu inlaturarea pericolului sau gasirea protectiei, pe cand anxietatea se lipeste de tine si ocupa, cu bucurie, tot spatiul pe care i-l oferi.

Anxietatea = teama, neliniste, uneori panica, diferite acuze somatice (crampe, greata, indigestie, diaree, puls accelerat, dificultati de respiratie, transpiratie excesiva). La nivel fizic o sa observi ca te simti agitat, n-ai stare, cauti sa-ti preocupi mintea si mainile cu ceva astfel incat sa uiti, sa treaca.

„Cautam ceva de facut, ce sa facem, ca daca stam asa degeaba incepem sa ne gandim si nu e bine.” – vorba din popor

Cand nivelul de anxietate e crescut, poti experimenta dificultati de concentrare si de conectare la ceilalti, fiind mereu preocupat, sarind de la o idee la alta, in epuizanta cautare a unui strop de pace. Noaptea poate fi si ea neinduratoare, cu somn agitat, insomnie chiar, cosmaruri. Pe timp de zi, creste instabilitatea emotionala, sunt posibile explozii emotionale, lacrimi etc. Dar, daca esti anxios, stii deja lucrurile astea pentru ca le simti pe pielea ta dintotdeauna.

CE INSEAMNA CA SUNT ANXIOS?

Spuneam mai devreme ca anxietatea este, in opinia mea, o abilitate importanta, o energie psihica uriasa care din pacate e directionata gresit si devine distructiva pentru individ. Atunci cand reusim sa ne disciplinim aceasta energie psihica, devenim creativi si incepem sa construim idei, proiecte, relatii care ne sunt benefice, nutritive.

De asemenea, anxietatea, atunci cand este controlata, ne creste rezilienta. Ca anxios, am tendinta de a ma expune mental la o serie de scenarii negative posibile legate de ceea ce experimentez. Puterea imaginatiei mele (mare, am stabilit deja asta) ma ajuta sa ajung la posibilitati din cele mai tragice bazate pe datele pe care le am deja. Daca procesul e necontrolat (sau cu alte cuvinte inconstient – nu depinde de mine) imi poate da o stare de disconfort si chiar somatizari la nivel fizic (ex: dificultati de respiratie care sa intensifice teama). Daca procesul e controlat (cu ale cuvinte constient – depinde de mine) imi voi raspunde la intrebarea „Ce e cel mai rau lucru care se poate intampla?”, explorand fiecare situatie in parte, gandind solutii, obisnuindu-ma cu ideea. Ce se intampla in cazul asta este ca sentimentul de control creste si imprevizibilul scade iar eu ma simt mai pregatita sa fac fata unui scenariu negativ pe care l-am exersat inainte. Mai mult decat atat, pregatindu-te pentru ce e mai rau poate fi o buna strategie de coping, usurandu-ti adaptarea la realitate. E ca si cum tu esti pregatit pentru o iarna crunta (si sa fim seriosi, de cate ori scenariile anxiosului se materializeaza…) si remarci ca doar fulguie putin. #easypeasy

CUM FAC SA-MI FOLOSESC ANXIETATEA IN MOD CONSTRUCTIV?

Disciplina. Disciplina. Disciplina.

Iti redau mai jos cateva reguli de buna purtare in relatia cu anxietatea ta astfel incat sa lucrati ca o echipa eficienta in vremea pandemiei:

1. Program zilnic

Asigura-te ca iti faci un program zilnic pe care sa il respecti, indiferent daca stai acasa sau trebuie in continuare sa mergi la serviciu. Rutina ne securizeaza, ne face ziua un pic mai previzibila si ne aduce confortul mental de a stii macar o parte din ceea ce urmeaza sa se intampla. Ajuta, de asemenea, sa te trezesti si sa te culci la o ora fixa aleasa de tine si sa ai mesele la fel de regulate.

2. Limitarea expunerii la continut media

Alege una-doua intervale de timp pe parcursul zilei in care sa te expui la media. Un astfel de interval este esential pentru verificarea stirilor si actualizarea informatiilor importante pentru tine (ce fel de reglementari mai exista, cum te afecteaza, ce fel de masuri noi trebuie sa iei etc.). De asemenea, alege cateva surse de incredere pe care sa le urmaresti. Cu cat primesti informatii din mai multe directii, eventual si conflictuale, cu cat mintea ta este mai bruiata si ii este mai greu sa se aseze si sa functioneze realmente in folosul tau. O expunere prelungita la media (ex: stau toata ziua cu TV pornit pe stiri are ca efect cresterea nivelului de anxietatea, somatizari, stare de disconfort pana la panica, oboseala psihica).

3. Limitarea timpului petrecut pe telefon, calculator, tableta, TV…

Anxietatea este linistita de contactul cu prezentul si realitatea inconjuratoare…fix ce nu se intampla atunci cand folosim ecranul. Sigur, cu atata timp liber e pacat sa nu mai avansezi cateva nivele la Homescapes sau sa nu incerci noul lor joc, Wildscapes, insa totul cu masura. Programeaza-ti dinainte momentele in care te vei juca, cele in care vei vorbi cu prietenii pe mess, cele in care te vei uita la un film etc.

4. Odihna

Asigura-ti momente de odihna. In care sa nu faci nimic. Poate fi motaiala de dupa-amiaza, 10 minute de iesit pe balcon si privit copacii, 10 minute de respirat constient, 10 minute de oprit din ceea ce faci si ascultat corpul etc. Astfel de pauze iti vor spori contactul cu prezentul si cu tine, te vor securiza, te vor ajuta sa te simti mai impamantat si mai linistit in interior. Inainte de culcare ai grija sa-ti creezi un soi de ritual si sa nu folosesti telefonul sau alte ecrane, sa nu te expui la stiri sau alte discutii cu potential anxiogen. E si maine o zi pentru asta.

5. Asigura-ti suportul social necesar

Investeste in relatiile apropiate care functioneaza ca suport pentru tine – partener, parinti, prieten cel mai bun etc. Asigura-te ca ai cateva momente de calitate in care sa faceti lucruri impreuna sau vorbeste o data pe zi cu el/ea, povesteste despre ceea ce simti, ce ti-a placut si ce nu, ce a descoperit nou despre tine sau altii etc. Cu cat conversatiile sunt mai consistente (nu despre vreme si stiri) cu atat creste nivelul de conectare dintre oameni, sentimentul de securizare al atasamentului respectiv scade nivelul de anxietate.

6. Programeaza-ti un timp special pentru griji si framantari

Ai nevoie sa faci asta, iti vine natural asa ca e important sa faca parte din rutina ta zilnica insa intr-un mod controlat. Alege un interval de timp pe care sa-l dedici scenariilor negative despre care am vorbit. Daca poti face asta impreuna cu altcineva drag, cu atat mai bine. Important: orice grija, framantare, scenariu care vine catre tine intre timp va fi notata si amanata pana la momentul potrivit.

7. Stil de viata echilibrat

Cand vorbim despre anxietate, vorbim automat si despre modalitati (de regula dezadaptative) de a o tine sub control – alcool, binge eating, fumat etc. Incearca, pe cat posibil sa nu apelezi la astfel de mecanisme si sa te auto-disciplinezi in a pastra un echilibru in toate.

Ex: Cand iti vine sa mai mananci un baton Dare gandeste-te ca e posibil sa nu fie o nevoie fizica, a corpului tau, ci mai degraba o falsa impresie ca asta iti va calma agitatia interioara.

8. Fii constient

Indiferent de activitatea pe care o faci in timpul zilei, iti propun exercitiul de a fi cat se poate de prezent. Atunci cand simti ca mintea ta zboara aiurea in timp ce speli vasele, spre exemplu, spune-ti STOP, las lucrurile sa se intample si incepe sa fii atent la farfuria din mainile tale, la temperatura apei, la cum se simt degetele tale cand ating buretele etc.

9. Traieste cu sens

Avem nevoie de activitati nutritive si cele care indeplinesc acest rol sunt cele care au sens pentru noi. Include in rutina ta zilnica ceva ce sa faci pentru sufletul tau, indiferent daca e vorba despre citit, lucru manual, desen, dans sau alt hobby pe care il ai sau il descoperi cu ocazia pandemiei. Astfel de momente sunt extrem de hranitoare pentru psihicul nostru si ajuta la linistirea lui, la sincronizarea noastra interna si externa, la dobandirea unui sentiment de calm, confortabil si optimist.

10. Ai incredere

Ai incredere in tine! Ca anxios, ai trecut printr-o multime de momente tensionate, milioane de griji, gramezi de scenarii si finaluri tragice, somatizari, poate chiar atacuri de panica. Cu toate astea, ai supravietuit. Ai iesit de fiecare data cu bine din incurcaturile reale sau anticipate pe care le-ai trait. Poti sa o faci si de data aceasta. Stii ca daca te apuca instant tusea sau simti ca nu mai poti respira dupa ce ai deschis stirile si ai vazut ca numarul de decese a crescut considerabil, ai cel mai probabil o reactie inconstienta ca urmare a accentuarii anxietatii. Iti spui ca e doar emotie si astepti sa treaca, fiind bland si tolerant cu tine, cautand suport la celalalt daca e cazul. Ai incredere in potentialul enorm pe care il ai si pune-ti la munca imaginatia, creativitatea si toata energia ta psihica. Lumea asta are nevoie de ele si ar fi pacat sa le irosesti.

„Everything will be okay in the end. If it’s not okay, it’s not the end. ” – John Lennon

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cauta subiecte

Despre mine

Ma simt recunoscatoare pentru ca am ocazia sa practic o meserie pe care o iubesc, care imi ofera suficient spatiu pentru a ma exprima liber, suficiente satisfactii si provocari, suficienta evolutie si transformare.